sâmbătă, 9 aprilie 2011

In the end the universe tends to unfold as it should.

Visam la o viata mai buna pe zii ce trece. Visam la un viitor fara greutati, casatoriti la 40 de ani cu femeia visurilor noastre 2 copii, o masina luxoasa, zeci de prieteni, vile cat mai mari si excursii in toata lumea. Visam ca o sa traim sute de ani, ca o sa cotrobaim lumea in lung si-n lat ca o sa ne vedem visurile implinite. Visati in continuare. In realitate tot un punct negru de pe coala alba a vietii noastre suntem.

Viata este simpla. Chiar mai simpla de-atat.
In rest traim, iubim, ne luptam.
Facem ce simtim.
Bem whisky cu geata sau un vin bun.
Fumam un trabuc cubanez.
Scriem o carte.
Facem planuri de batalie. Construim imperii.

Solitari, pe o stanca, din cand in cand, ne bem cafeaua si ne scriem gandurile, trairile, ne credem zei, in aceasta lume mica. Si avem orgasm dupa orgasm.


Suntem generali in propria lume.
Acesta e drumul ales de noi. Inca tineri, inca in forta si cu o dorinta imensa de a cuceri lumea.

Cel mai de pret lucru care l-am invatat este ca azi poti avea tot ce vrei, maine nimic, si poimaine chiar mai putin de atat. Dar lucrurile nu sunt nicodata atat de tragice pe cat ne face mintea sa credem. Intr-un final ajungem sa realizam ca tot in labirintul vietii ne invartim si luptam pentru noi, pentru cei dragi, pentru acei cativa care inca nu te-au uitat. Lupti fara speranta de-a iesi din acest labirint, din aceasta monotonie de zii cu zii, din acest labirint. Labirint in care mori, fara sa stii cum sa iesi, fara sa stii unde trebuia sa mergi, si cum arata iesirea... Fiecare usa inchisa e oportunitatea pentru alte 2-3 usi de a se deschide.
Viata este un lung sir de greseli si numarul acestora nu determina decat valoarea ta ca om.

Cerem din cer dreptate, dar cine sa ne-o dea? Dumnezeu e cu noi, ne vegheaza cand cautam in gunoi! Cand ceva nu merge bine auzi "Nu ne-am rugat destul". Eee, mai incercati, poate intr-o zii o sa va cada avere din copaci!

Vreau candva sa plec la mare. Doar eu si ea. Sa stam pe malul marii, sa bem o cafea la cinci dimineata, si sa ne uitam la rasarit si dupa ce-am facut baie imbracati in mare si ne-am prostit ca niste copii in vazul nimanui, sa pornim inapoi spre bucuresti, inapoi in viata miserabila dinainte.

Concluzia?
Sperante mari pt viitor...
Prezentul scartaie...
Buzunarele goale...
...
Si nici prietena n-am :)).

Untill next time, 
Think green :). 

3 comentarii:

  1. sa inteleg ca nu crezi ca destinul ti-l faci cu mana ta?

    RăspundețiȘtergere
  2. Ba da, bineinteles! Doar ca suntem mult prea limitati in lucrurile care le putem face intr-o viata.

    RăspundețiȘtergere